DP
DosarPensieGhiduri clare despre pensie
← Înapoi la ghiduri

Ghid complet · Pensie comunitară (UE + UK)

Pensia comunitară: ghid simplu pentru românii care au lucrat în străinătate

Ultima actualizare: 11.01.2026

Ai lucrat o parte din viață în România și o parte în alte țări – UE sau UK – și acum te întrebi cum se calculează pensia? În acest ghid îți explicăm, pe limba ta, cum funcționează pensia comunitară: ce este, cine are dreptul, cum se calculează și ce pași trebuie să urmezi.

Pentru cineRomâni care au lucrat în 2+ țăriRomânia + UE / UK / alte state
Ce afliCum se pun anii la un locFiecare stat plătește partea lui
NivelExplicat simplu, fără jargonPotrivit și pentru părinți & bunici

Ce vei găsi în acest ghid

Poți citi tot ghidul cap-coadă sau poți sări direct la secțiunea care te interesează cel mai mult.

1. Ce este pensia comunitară?

Când auzi termenul de „pensie comunitară”, poate suna complicat sau „special”. De fapt, regulile sunt destul de logice: țările din Uniunea Europeană, plus câteva state cu acorduri speciale (de exemplu Marea Britanie), au stabilit împreună cum să își coordoneze sistemele de pensii, astfel încât o persoană care a lucrat în mai multe țări să nu piardă anii de muncă.

Pe scurt, pensia comunitară este procedura prin care anii lucrați în mai multe țări din UE și UK sunt totalizați pentru stabilirea dreptului la pensie. Nu există o „pensie unică europeană”, ci fiecare țară îți plătește partea ei. Procedura se aplică oricui a lucrat legal și a plătit contribuții într-un stat membru.

Ideea de bază este simplă: fiecare stat în care ai contribuit îți plătește partea lui de pensie, dar la calcul se ține cont și de anii lucrați în celelalte state. Asta se numește „totalizarea stagiilor de cotizare”.

Important de reținut

  • nu există „o pensie comunitară unică” care vine de la „UE”; fiecare țară plătește separat;
  • regulile europene doar coordonează sistemele, ca tu să nu pierzi drepturile din țările în care ai lucrat;
  • în practică, la final poți primi mai multe pensii, câte una din fiecare stat, plătite lunar în contul tău.

De ce există pensia comunitară și de ce e atât de importantă pentru românii care au lucrat în străinătate?

Milioane de români au lucrat în ultimii 20 de ani în țări diferite din Uniunea Europeană sau în Marea Britanie. Pentru mulți, apare aceeași teamă: „Oare pierd anii lucrați în străinătate? Cum voi primi pensia?”.

Regulamentele europene – 883/2004 și 987/2009 – au fost create special pentru a preveni aceste situații. Ele introduc două principii de bază:

  • Niciun an lucrat într-un stat membru nu se pierde. Indiferent de durata activității, perioada trebuie luată în calcul.
  • Fiecare stat plătește partea lui de pensie. Nu există o „pensie unică UE”, dar există coordonare între țări.

Asta înseamnă că dacă ai lucrat 2 ani în România, 6 ani în Italia și 10 ani în Spania, la final nu vei primi o singură pensie, ci trei decizii de pensie. Fiecare țară își va calcula contribuția în funcție de anii lucrați acolo.

Ce țări sunt incluse în sistemul de pensii comunitare?

Lista completă include toate țările UE (27 la număr), dar și state din Spațiul Economic European (Islanda, Norvegia, Liechtenstein), plus Elveția. Dincolo de UE, Regatul Unit continuă să aplice reguli aproape identice în baza Acordului de retragere post-Brexit.

Practic, pentru majoritatea românilor care au emigrat, sistemul de pensii comunitare reprezintă un cadru extrem de avantajos. Este poate singurul domeniu în care birocrația europeană lucrează efectiv în favoarea cetățenilor: coordonare, recunoaștere reciprocă, standarde comune și protecția vechimii în muncă.

Diferența dintre „pensie comunitară” și „pensie internațională”

Mulți români confundă termenii, dar există diferențe clare:

  • Pensia comunitară este reglementată de UE și se aplică între statele membre plus țările asociate.
  • Pensia internațională se aplică în relațiile cu țări din afara UE, pe baza unor tratate bilaterale (ex.: Canada, Israel, Turcia, Coreea de Sud).

Procedurile sunt similare, dar nivelul de protecție este cu mult mai mare în UE, deoarece regulile sunt obligatorii, nu opționale.

Ce înseamnă concret „totalizarea perioadelor de muncă”?

Totalizarea este mecanismul care adună toate perioadele asigurate în diferite state pentru a vedea dacă ai dreptul la pensie.

De exemplu:

  • România cere 15 ani de stagiu minim.
  • UK cere minim 10 ani.
  • Alte țări cer doar 1–2 ani.

Dacă ai lucrat:

4 ani în România + 3 ani în UK + 8 ani în Italia

atunci la totalizare ai 15 ani — exact cât îți trebuie pentru pensie în România.

România îți va calcula partea ei (pe cei 4 ani), iar UK și Italia îți vor calcula și plăti partea lor. Toate plățile se fac individual, direct în contul tău bancar.

Cum se împart responsabilitățile între țări?

În momentul depunerii dosarului, statul unde locuiești devine „stat coordonator”. El are obligația să contacteze toate țările în care ai lucrat și să colecteze informațiile despre contribuțiile tale.

Fiecare dintre celelalte state:

  • verifică datele
  • calculează perioada recunoscută
  • calculează partea de pensie datorată
  • trimite o decizie oficială

În final, vei primi mai multe decizii, iar plata poate fi lunară sau trimestrială, în funcție de stat.

De ce durează atât de mult procesul?

Procedura poate dura între 3 și 18 luni, în funcție de:

  • numărul statelor implicate;
  • viteza cu care răspund instituțiile străine;
  • calitatea documentelor pe care le trimiți;
  • diferențele de legislație între țări.

Pentru mulți români, cel mai frustrant aspect este lipsa unei comunicări clare. Procesul este complet birocratic, iar instituțiile comunică între ele prin canale oficiale standardizate — ceea ce încetinește lucrurile.

În ciuda acestui lucru, avantajele sunt semnificative:niciun stat nu îți poate ignora vechimea, chiar dacă ai lucrat foarte puțin acolo.

2. Cine are dreptul la pensie comunitară?

Nu trebuie să fi lucrat „mult” în fiecare țară ca să intri în procedură. Contează mai ales dacă ai fost angajat legal și dacă s-au plătit contribuțiile sociale.

Ai șanse mari să intri în această procedură dacă:

  • ai lucrat legal în România și cel puțin o altă țară UE, SEE, Elveția sau UK;
  • ai avut contract de muncă, PFA sau altă formă de activitate asigurată;
  • există dovezi clare ale muncii tale (contracte, fluturași de salariu, adeverințe, extrase de cont, documente de la autoritățile fiscale);
  • ai atins sau ești aproape de vârsta de pensionare într-una dintre țări.

Atenție

Fiecare stat are vârsta lui de pensionare și regulile lui. Poți îndeplini condițiile de vârstă în România, dar nu încă în alt stat. Asta înseamnă că vei primi pensia dintr-o țară mai devreme, și din cealaltă mai târziu.

Mulți români întreabă: „Câți ani trebuie să lucrez în străinătate ca să primesc pensie?” Chiar și perioade scurte, de 1–2 ani, pot fi utile. Chiar dacă statul respectiv nu îți plătește o pensie separată, acei ani contează la totalizarea stagiilor pentru a vedea dacă îndeplinești condițiile minime într-o altă țară.

Cum funcționează, de fapt, totalizarea anilor lucrați în mai multe țări?

Totalizarea este unul dintre cele mai importante mecanisme din procedura pensiei comunitare. Fără totalizare, milioane de oameni care au lucrat în mai multe țări ar rămâne fără dreptul minim de pensie într-unul dintre state. Regulamentele europene impun statelor să își recunoască reciproc perioadele de asigurare, astfel încât niciun an lucrat legal să nu fie pierdut.

Indiferent dacă ai lucrat 1 an în Spania, 4 ani în UK și 9 ani în România, toate aceste perioade se adună pentru a vedea dacă îndeplinești stagiul minim necesar într-un stat membru. Este un concept simplu în teorie, dar extrem de puternic în practică.

De ce este importantă totalizarea?

Fiecare stat are cerințe diferite de vechime pentru acordarea pensiei:

  • România: minim 15 ani stagiu de cotizare.
  • UK: minim 10 ani pentru pensia de stat.
  • Italia: poate varia între 5 și 20 de ani.
  • Spania: minim 15 ani.
  • Germania: minim 5 ani.

Dacă fiecare stat ar analiza doar anii lucrați pe teritoriul său, milioane de români ar rămâne fără drepturi. Totalizarea schimbă complet situația: toate perioadele se adună.

Exemplu concret

Ai lucrat 6 ani în România și 9 ani în UK. În mod normal, în România nu ai atinge stagiul minim de 15 ani. Dar, prin totalizare, cei 6 ani + 9 ani = 15 ani, deci România trebuie să îți proceseze cererea.

Atenție: totalizarea te ajută doar să ai dreptul la pensie, nu și să primești bani pentru anii lucrați în alt stat. Plata o face fiecare țară separat.

Ce perioade se iau în calcul la totalizare?

Regulamentele europene obligă statele să ia în considerare toate perioadele care sunt recunoscute ca perioade de asigurare în statul de origine. De regulă, acestea includ:

  • contract de muncă (full-time sau part-time);
  • muncă sezonieră cu contract;
  • activitate independentă (PFA, self-employed, sole trader);
  • perioade de șomaj plătit;
  • concedii medicale, concedii de maternitate/paternitate;
  • perioade de studii cu contribuție socială (în unele state).

Fiecare stat are propriile sale reguli exacte, dar în principiu, tot ce înseamnă contribuție legală la sistemul de asigurări sociale se ia în calcul.

Ce perioade NU se iau în calcul la totalizare?

Iată câteva exemple de perioade care, în mod obișnuit, nu sunt recunoscute:

  • munca la negru, fără contract și fără contribuții;
  • munca în gospodărie fără înregistrare fiscală;
  • perioade declarate, dar fără dovezi (firme desființate fără arhive);
  • voluntariatul neasigurat;
  • contribuții plătite în țări care nu au acord cu UE (ex.: SUA, Emiratele Arabe) – acestea intră în altă procedură.

Chiar dacă ai muncit efectiv, fără contribuții recunoscute nu se poate stabili o perioadă de asigurare valabilă.

Important

Totalizarea NU înseamnă că o țară va plăti pentru munca din alte țări. Înseamnă doar că te ajută să atingi vechimea minimă necesară pentru acordarea dreptului la pensie.

Cum aplică fiecare stat regula de totalizare?

Procesul funcționează astfel:

  1. Statul la care depui cererea devine coordonator.
  2. Acesta contactează toate țările în care ai lucrat și cere perioadele asigurate.
  3. Fiecare stat trimite un formular oficial cu vechimea recunoscută.
  4. Coordonatorul adună toate perioadele.
  5. Se verifică dacă atingi stagiul minim pentru a avea dreptul la pensie.

Apoi, fiecare stat îți calculează partea lui de pensie, separat.

6 scenarii reale prin care mulți români trec

Scenariul 1

Ai lucrat 2 ani în UK și 13 ani în România. Fără totalizare → România spune că nu ai 15 ani. Cu totalizare → ai 15 ani → ai drept la pensie.

Scenariul 2

Ai lucrat 7 ani în Italia și 7 ani în Spania. Niciun stat nu îți oferă pensie separat (nu ai minimul de 15 ani). Cu totalizare → 14 ani → încă nu ai drept. Îți trebuie încă 1 an muncit în orice stat membru.

Scenariul 3

Ai 4 ani în România + 4 în Germania + 4 în Olanda + 3 în UK. Total = 15 ani → drept la pensie în România, UK și Germania.

Scenariul 4

Ai lucrat 1 an în Spania. Spania nu îți va plăti pensie, dar anul contează la totalizare în România.

După totalizare, dreptul la pensie se stabilește mult mai ușor. În lipsa acestui mecanism, foarte multe persoane ar rămâne fără pensie într-una sau mai multe țări.

3. Cum se calculează pensia comunitară?

Regulile europene pornesc de la un principiu simplu: fiecare stat plătește pentru perioada în care ai fost asigurat la el. Totuși, la calcul se iau în considerare și anii lucrați în celelalte țări, pentru a vedea dacă îndeplinești condițiile minime de pensionare.

Două noțiuni importante

  • Pensie națională: statul calculează pensia doar pe baza anilor lucrați la el, ignorând celelalte țări.
  • Pensie comunitară (pro-rata): statul calculează o pensie ca și cum ai fi lucrat toată viața acolo, apoi aplică un procent corespunzător anilor reali lucrați în acel stat.

Exemplu simplificat

O întrebare foarte frecventă este: „Cum se calculează pensia dacă am lucrat în două sau mai multe țări?” Fiecare stat face două calcule: o pensie națională (doar pentru anii lucrați acolo) și o pensie comunitară teoretică. Apoi îți plătește procentual partea corespunzătoare anilor reali lucrați în acel stat.

Să spunem că ai 20 de ani lucrați în România și 10 ani în Italia. România calculează o pensie teoretică pentru 30 de ani lucrați integral în România, apoi îți plătește 20/30 din acea sumă. Italia face același lucru: calculează pentru 30 de ani, apoi îți plătește 10/30. În final, tu primești două pensii, una din fiecare stat.

Sumele din exemplu sunt orientative. Fiecare stat are propriile formule detaliate de calcul, care țin cont de salarii, punctaj și alte elemente.

Cum se calculează, în detaliu, pensia comunitară în fiecare stat?

Mulți români cred că pensia comunitară este o „pensie combinată” care vine dintr-un singur loc. În realitate, fiecare stat calculează și plătește individual partea lui, folosind două metode obligatorii:

  1. Pensia națională – se calculează doar pe baza anilor lucrați în acel stat.
  2. Pensia comunitară (pro-rata) – se calculează ca și cum toate perioadele lucrate în orice țară ar fi fost în acel stat.

Statul este obligat să compare cele două variante și să îți acorde valoarea mai mare. Aceasta este cheia întregii proceduri.

Important

Pensia comunitară nu înlocuiește pensia națională. Statul calculează ambele valori și îți plătește suma finală cea mai favorabilă.

Cum funcționează metoda pro-rata (comunitară)?

Această metodă este folosită în mod obligatoriu de toate statele UE și UK. Ea pornește de la următoarea idee:

Statul calculează o pensie teoretică pentru întreaga perioadă lucrată (în România + străinătate), apoi îți plătește doar procentul corespunzător perioadei lucrate efectiv în acel stat.

Exemplu simplu de calcul pro-rata

Ai lucrat:

  • 10 ani în România
  • 10 ani în Italia

România calculează:

  1. Pensia teoretică pentru 20 de ani lucrați în România.
  2. Aplică proporția: 10 ani în România / 20 ani total = 50%.

Italia face exact același proces. La final primești două pensii separate.

Atenție

Pensia pro-rata este adesea mai mare decât pensia națională atunci când salariile au fost mici într-o perioadă sau când ai puțini ani în acel stat.

Cum calculează România pensia comunitară?

România aplică metoda punctajului. Asta înseamnă că valoarea pensiei depinde de:

  • veniturile tale brute din perioada de muncă;
  • valoarea punctului de referință;
  • numărul de ani lucrați efectiv în România.

În calculul pensiei comunitare, Casa de Pensii:

  1. Calculează pensia ta teoretică pentru toți anii (România + străinătate).
  2. Aplică proporția: anii lucrați în România / total ani lucrați.
  3. Plătește doar partea corespunzătoare României.

Exemplu numeric (simplificat)

Ai lucrat:

  • 12 ani în România
  • 8 ani în Spania

Total = 20 ani. România calculează o pensie pentru 20 ani → 2.000 lei (exemplu). Apoi aplică proporția:

12 / 20 = 60% → pensia plătită de România = 1.200 lei.

Spania va plăti restul corespunzător celor 8 ani lucrați acolo.

Cum calculează UK pensia când ai lucrat și în România?

UK folosește un sistem complet diferit: **nu puncte, nu procente**, ci ani de contribuție. Pensia completă de stat (full new state pension) se acordă pentru 35 de ani de contribuții.

Dacă ai lucrat doar în UK:

Pensia = (numărul tău de ani / 35) × valoarea pensiei complete.

Când ai lucrat și în România:

  • România contează doar pentru eligibilitate (să ai minim 10 ani total).
  • UK plătește EXCLUSIV pentru anii reali lucrați în UK.

Exemplu

Ai lucrat 7 ani în UK și 10 ani în România. Fără România → nu ai avea minimul de 10 ani → UK nu ar plăti. Cu totalizare → ai 17 ani → ai drept la pensie UK.

Dar UK îți va plăti doar pentru cei 7 ani lucrați efectiv în UK.

Cum calculează Italia pensia comunitară?

Italia folosește un sistem combinat, în funcție de anul în care ai început activitatea:

  • sistem retributiv (în funcție de salariile din ultimii ani);
  • sistem contributiv (în funcție de totalul contribuțiilor);
  • sistem mixt.

Procedura comunitară este identică: Italia calculează întâi o pensie teoretică pentru toată viața ta de muncă, apoi îți plătește proporția pentru anii lucrați efectiv în Italia.

Exemplu

Ai lucrat 15 ani în Italia și 10 în România. Italia calculează o pensie teoretică pentru 25 de ani → apoi îți plătește 15/25 din ea.

Exemple avansate — situații reale ale românilor din străinătate

Exemplul 1 — România + UK + Italia

8 ani România + 6 ani UK + 10 ani Italia = 24 ani total.

România calculează pentru 24 ani → plătește 8/24. UK verifică eligibilitatea → plătește pentru 6 ani reali. Italia calculează pentru 24 ani → plătește 10/24.

Exemplul 2 — Germania + România

12 ani Germania + 4 ani România = 16 ani total. Germania îți plătește pentru 12 ani. România îți plătește pentru 4/16 din pensia teoretică.

Exemplul 3 — România + Spania + UK

3 ani România + 8 ani Spania + 5 ani UK = 16 ani total. Toate cele trei state aplică metoda pro-rata și plătesc separat.

În concluzie, calculul pensiei comunitare este riguros și bine stabilit prin reguli internaționale. Deși procedura poate părea complicată, principiul este constant: fiecare stat plătește proporția care i se cuvine.

4. Cum depui cererea de pensie comunitară – pas cu pas

Procedura poate părea complicată, mai ales când sunt implicate 2–3 țări. Încercăm să o simplificăm în pași clari, astfel încât să îi poți explica și părinților sau bunicilor.

Una dintre cele mai întâlnite întrebări este: „Unde depun cererea pentru pensia comunitară?” Regula este simplă: depui cererea în țara în care locuiești la momentul pensionării. De acolo, instituția competentă va contacta România și celelalte state în care ai lucrat.

4.1. Dacă locuiești în România la momentul pensionării

De regulă, depui dosarul la Casa Teritorială de Pensii din județul în care ai domiciliul. În cerere bifezi faptul că ai lucrat și în alte țări și menționezi unde.

  • Pregătești dosarul de pensie pentru România (acte de identitate, vechime, adeverințe, diplome etc.).
  • Anexezi documentele care arată activitatea ta în străinătate: contracte, fluturași, decizii de la angajator, documente de la autoritatea fiscală sau de la instituția de pensii din statul respectiv.
  • Casa de Pensii din România trimite, prin canalele oficiale, formularele către celelalte țări în care ai lucrat.
  • Fiecare stat își calculează partea și trimite răspunsul. La final, primești deciziile de pensie.

4.2. Dacă locuiești într-o altă țară (de exemplu în Italia, Spania sau UK)

În majoritatea cazurilor, depui cererea în țara în care locuiești acum. Autoritatea de acolo va contacta România și celelalte state în care ai lucrat.

Este important să spui clar, în cerere, toate țările în care ai lucrat, chiar dacă ai avut doar un an sau doi de muncă acolo.

4.3. Ce acte sunt, în general, necesare

  • act de identitate (buletin, pașaport);
  • acte de stare civilă (certificat de căsătorie, dacă e cazul);
  • documente de vechime din România (carnet de muncă, adeverințe, decizii);
  • documente care arată perioadele de muncă în străinătate;
  • numere de asigurare socială / coduri fiscale din celelalte țări;
  • formulare tip de cerere (diferă de la stat la stat).

Sfaturi practice

  • păstrează copii după toate actele trimise, de preferat scanate și salvate și în format digital;
  • notează-ți, într-un caiet sau fișier, cu cine ai vorbit și ce ți s-a spus (date, nume, număr de dosar);
  • pregătește-te mental pentru un proces care poate dura câteva luni sau chiar mai mult, în funcție de numărul de țări implicate.

Durata procedurii depinde de numărul de țări implicate. În general,procesul durează între 3 și 12 luni, dar poate fi mai lung dacă sunt implicate 3 sau mai multe state sau dacă lipsesc documente.

Procedura completă pentru obținerea pensiei comunitare – ghid avansat

Depunerea unei cereri de pensie comunitară nu înseamnă doar completarea unui formular. Este o procedură internațională în care sunt implicate două, trei sau chiar patru state. Fiecare dintre acestea trebuie să verifice perioadele tale de muncă și să îți calculeze partea de pensie pe care ți-o datorează.

De aceea, este esențial să înțelegi cum funcționează fluxul intern al unui dosar și ce potențiale blocaje pot apărea. O cerere bine pregătită poate salva luni întregi de așteptare.

1. Principiul de bază: cererea se depune în țara în care locuiești

Indiferent dacă ai lucrat în România, Italia, UK, Germania sau alt stat membru, cererea se depune în țara unde ai domiciliul la momentul pensionării. Acea țară devine automat stat coordonator.

Statul coordonator are obligația legală să contacteze toate celelalte țări în care ai lucrat și să gestioneze schimbul internațional de documente.

Exemplu

Dacă locuiești în România la momentul pensionării, depui cererea la Casa de Pensii. Casa de Pensii contactează Italia, UK și Germania, dacă ai lucrat acolo.

2. Care sunt documentele obligatorii pentru depunerea cererii?

Deși fiecare stat are propriile cerințe, în practică lista documentelor este foarte similară:

  • Act de identitate (buletin, pașaport).
  • Acte de stare civilă (certificat de căsătorie, divorț etc.).
  • Carnet de muncă, adeverințe, decizii – pentru România.
  • Documente din străinătate: contracte, fluturași, scrisori de la angajator.
  • Numere de asigurare socială din fiecare țară (NINo, codice fiscale etc.).
  • Formulare standard pentru fiecare stat (completate la ghișeu).

Chiar dacă nu ai toate documentele din străinătate, procedura tot poate merge mai departe — statul străin este obligat să caute informațiile în bazele sale de date. Dar lipsa documentelor poate întârzia termenul de soluționare.

3. Ce se întâmplă imediat după depunerea cererii?

După ce depui cererea, instituția din statul coordonator:

  1. Verifică documentele tale.
  2. Creează dosarul internațional de pensie.
  3. Transmite solicitări oficiale către toate țările în care ai lucrat.

Toate aceste comunicări se fac prin sisteme interne de interconectare ale UE, nu prin email. De aceea, procedura durează mai mult decât o cerere obișnuită.

4. Cum comunică statele între ele?

Statele folosesc schimburi standardizate de formulare europene. De exemplu:

  • Formularul P5000 – confirmarea perioadelor de asigurare.
  • Formularul P4000 – cerere de informații suplimentare.
  • Formularul E205 – perioade de asigurare pentru lucrătorii mobili.
  • Formularul E207 – date pentru stabilirea pensiei.

Nu trebuie să completezi tu aceste formulare; instituțiile le trimit între ele în mod automat.

De reținut

Dacă informațiile din România și străinătate nu se potrivesc (nume diferite, adrese vechi), dosarul poate rămâne blocat până la clarificare.

5. Cât durează în mod real procedura?

Termenul teoretic este de 90 de zile, dar în practică depinde de:

  • numărul statelor implicate;
  • rapiditatea cu care răspund instituțiile străine;
  • calitatea documentelor depuse;
  • actualizarea bazelor de date;
  • diferențele dintre legislațiile naționale.

Pentru mulți români, procedura durează între 6 luni și 18 luni, mai ales când sunt implicate trei sau patru țări.

6. Ce face fiecare stat după ce primește solicitarea?

Fiecare stat din care ai solicitat pensie are următoarele obligații:

  1. Verifică perioadele tale de muncă din arhive.
  2. Hotărăște dacă îndeplinești condițiile minime.
  3. Calculează pensia națională și pensia pro-rata.
  4. Trimite decizia oficială către statul coordonator sau direct la tine.

De aceea, este posibil să primești decizii în momente diferite din țări diferite.

7. Cum primești pensia dacă locuiești în România?

  • Pensia din România vine normal, în lei.
  • Pensiile din străinătate vin de regulă în euro sau în moneda locală.
  • Plata se face în contul tău bancar internațional (IBAN).
  • Unele state trimit plata trimestrial (ex.: Germania), altele lunar.

Sfat util

Alege un cont bancar internațional fără comisioane mari de conversie (ex.: Revolut, Wise, ING, UniCredit). Îți poate economisi sute de lei anual.

8. Greșeli frecvente care blochează dosarele

  • Numele diferă între acte (de ex. schimbare după căsătorie).
  • Nu menționezi toate perioadele lucrate – statul nu are de unde să știe că ai lucrat 3 luni în Austria dacă nu spui.
  • Lipsesc documente esențiale – nu trimiți contracte, contribuții, dovezi fiscale.
  • Adresa din buletin e diferită de adresa reală – pot apărea retururi la corespondență.
  • Nu răspunzi la solicitările suplimentare ale statelor – dosarul se oprește.

9. Când poate fi respinsă cererea?

Cererea poate fi respinsă doar în situații foarte clare:

  • nu ai atins stagiul minim nici după totalizare;
  • nu există dovezi ale contribuțiilor (și statul nu le poate găsi);
  • nu ai atins vârsta de pensionare.

În rest, chiar și perioadele scurte trebuie luate în calcul.

10. Ce faci dacă dosarul durează foarte mult?

În situații de întârziere poți:

  • să întrebi statul coordonator dacă a primit răspuns de la celelalte state;
  • să soliciți o copie a formularului transmis (P5000);
  • să trimiți dovezi suplimentare ale perioadelor lucrate;
  • să ceri includerea unui avocat sau reprezentant (în unele state).

Majoritatea întârzierilor apar atunci când un stat străin nu răspunde la solicitare.

11. Concluzie: procedura este complexă, dar drepturile tale sunt protejate

Procedura pensiei comunitare nu este rapidă, dar este una dintre cele mai bine reglementate proceduri internaționale privind drepturile lucrătorilor mobili. Fiecare stat este obligat să îți recunoască anii lucrați și să îți calculeze partea lui de pensie.

Dacă ai lucrat legal și ai plătit contribuții, dreptul la pensie nu se pierde.

5. Exemple concrete de situații

Exemplele de mai jos sunt simplificate, dar te pot ajuta să îți faci o idee despre cum funcționează, în practică, pensia comunitară. Sumele concrete se vor calcula întotdeauna de către fiecare stat, pe baza propriilor reguli.

Exemplu 1

20 de ani România + 10 ani Italia

România calculează o pensie teoretică pentru 30 de ani lucrați integral în România, apoi îți plătește 20/30. Italia face același lucru pentru sistemul italian și plătește 10/30. Tu primești două pensii, în contul tău.

Exemplu 2

15 ani România + 5 ani UK (după aderarea României la UE)

România ia în calcul anii lucrați în UK pentru a vedea dacă îndeplinești stagiul minim. UK aplică regulile din acordul cu UE și calculează partea lui de pensie, pe baza contribuțiilor plătite acolo.

Exemplu 3

10 ani România + 5 ani Spania + 5 ani Germania

Fiecare stat calculează partea lui și îți plătește separat. Poți ajunge să ai trei decizii de pensie și trei plăți lunare, eventual în aceeași bancă, dacă alegi contul potrivit.

Exemple detaliate: cum se aplică pensia comunitară în situații reale

Pentru majoritatea românilor care au muncit în străinătate, întrebarea principală este: „Ce pensie voi primi concret, având perioade în mai multe țări?”

Mai jos găsești exemple reale, inspirate din cazuri frecvente ale românilor din Europa. Fiecare exemplu ilustrează modul în care statele aplică regulile de totalizare și calcul pro-rata.

Important

Sumele din exemple sunt orientative. Fiecare stat calculează pensia finală pe baza datelor exacte de salariu, contribuții și formule naționale.

Exemplul 1 — 20 ani România + 10 ani Italia

Situație foarte frecventă pentru românii care au lucrat în construcții, agricultură, logistică sau îngrijire în Italia.

Total: 30 ani de muncă.

Cum calculează România

România calculează mai întâi pensia teoretică pentru 30 de ani (punctaj pe toată perioada), apoi aplică proporția:

România plătește: 20 / 30 = 66,6% din pensia teoretică.

Cum calculează Italia

Italia calculează pensia teoretică pentru 30 ani și aplică proporția:

Italia plătește: 10 / 30 = 33,3% din pensia teoretică italiană.

Rezultat: **Două pensii separate**, achitate lună de lună sau trimestrial, în funcție de stat.

Exemplul 2 — 15 ani România + 5 ani UK

Situație des întâlnită după migrația masivă în UK. Unii români se întorc acasă la pensie, iar alții rămân în UK.

Total: 20 ani de muncă.

Cum calculează România

România recunoaște totalul de 20 ani, calculează o pensie teoretică pentru 20 ani și plătește:

15 / 20 = 75% din pensia teoretică românească.

Cum calculează UK

UK nu folosește pro-rata în calculul sumei, ci doar în eligibilitate. Cu totalizare, ai dreptul la pensie UK (minim 10 ani).

UK plătește strict cei 5 ani lucrați acolo → 5/35 din pensia completă UK.

Rezultatul: primești **două pensii complet separate**.

Exemplul 3 — 10 ani România + 5 ani Spania + 5 ani Germania

Total: 20 ani de muncă.

Scenariul celor care au lucrat în două țări diferite ale UE după plecarea din România.

Cum calculează România

România plătește 10 / 20 = 50% din pensia teoretică românească.

Spania

Spania plătește 5 / 20 = 25% din pensia teoretică spaniolă.

Germania

Germania plătește 5 / 20 = 25% din pensia teoretică germană.

Acesta este unul dintre cazurile în care primești trei pensii diferite.

Exemplul 4 — 4 ani România + 4 ani Germania + 4 ani Olanda + 3 ani UK

Total: 15 ani de muncă.

Pare puțin, dar totalizarea salvează dosarul. În multe state, 4 ani nu sunt suficienți pentru o pensie separată, dar sunt extrem de valoroși pentru stagiul minim.

România

România recunoaște totalul de 15 ani → ai drept la pensie în România. Plătește 4/15 din pensia teoretică.

Germania

Plătește 4/15 din pensia germană teoretică.

Olanda

Plătește 4/15 din sistemul AOW.

UK

Cu 3 ani în UK + totalizare → ai drept la pensie UK. UK plătește 3/35 din pensia completă.

Rezultat: patru pensii diferite, fiecare pentru partea sa.

Exemplul 5 — Ai doar 1 an într-o țară. Contează?

Da. Este unul dintre cele mai ignorate adevăruri despre pensia comunitară: perioadele scurte sunt extrem de valoroase.

Dacă ai 1 an în Spania → Spania poate să nu-ți dea o pensie separată (nu atingi minimul). DAR acel an se adaugă la total în România → te poate ajuta să atingi cei 15 ani necesari.

Mulți români cred că „1 an nu contează”. În realitate, acel an poate decide dacă ai sau nu dreptul la pensie în România.

Exemplul 6 — Ai muncit în trei țări, dar nu ai acte dintr-una

Situație extrem de frecventă pentru cei care au lucrat în Germania sau Italia prin firme intermediare care nu mai există.

Vestea bună: chiar dacă nu ai documente, statul străin este obligat să caute atât în baza fiscală, cât și în arhivele angajatorului.

Vestea proastă: dacă statul nu găsește informațiile, perioada poate să nu fie recunoscută.

Soluție: prezintă orice dovadă ai — fluturași, contracte, extrase de cont, scrisori de la angajator.

Exemplul 7 — Vrei să te pensionezi în străinătate, dar ai lucrat mulți ani în România

Unii români rămân în Spania, Germania sau Italia la pensie.

Procedura este aceeași: statul unde locuiești devine coordonator. România va trimite toate informațiile necesare prin canalele UE.

Plata pensiei românești se va face în contul tău bancar din străinătate, fără obligația de a veni în țară.

Concluzie: nu există o „pensie unică” pentru toți anii lucrați.Primești pensii separate, fiecare corespunzătoare anilor lucrați în acea țară.

6. Greșeli frecvente și cum le eviți

Procedura este gândită să protejeze drepturile lucrătorilor care se mută dintr-o țară în alta. Totuși, în practică apar multe probleme din cauză că anumite etape sunt ignorate sau înțelese greșit.

  • Nu menționezi toate țările în care ai lucrat. Chiar dacă ai lucrat doar un an, este mai bine să treci acea țară în cerere.
  • Nu păstrezi dovezi ale muncii în străinătate. Fără documente, autoritățile pot avea dificultăți în a confirma perioadele.
  • Te bazezi doar pe informații din grupuri de Facebook. Pot fi utile, dar fiecare caz are particularitățile lui.
  • Nu verifici adresele și datele de contact. Dacă te muți sau îți schimbi contul bancar și nu anunți, pot apărea blocaje la plată.

Cele 12 greșeli care blochează pensia comunitară și cum le eviți

Deși legislația europeană protejează clar drepturile persoanelor care au lucrat în mai multe țări, multe dosare rămân blocate luni sau chiar ani din cauza unor greșeli simple. În cele mai multe cazuri, problema nu este lipsa dreptului, ci lipsa documentelor, diferențele între state sau completarea greșită a cererii.

Mai jos găsești cele mai întâlnite 12 greșeli și modul în care le poți evita.

1. Nu menționezi toate țările în care ai lucrat

Este cea mai frecventă problemă. Mulți români nu menționează perioade scurte de muncă — 3 luni în Germania, 6 luni în Belgia, 1 an în Spania — crezând că „nu contează”.

În realitate, chiar și o lună poate influența totalizarea anilor necesari pentru a avea drept la pensie.

Cum eviți

Notează toate țările unde ai lucrat, indiferent cât de puțin. Statul va verifica și va confirma perioadele cu autoritățile străine.

2. Diferențe de nume între acte (schimbare după căsătorie)

Mii de dosare se blochează pentru că în România figurați cu un nume, iar în Italia sau Germania cu alt nume. Casele de pensii nu pot confirma automat identitatea.

Cum eviți

  • păstrează toate certificatele de căsătorie și divorț;
  • anexează o declarație clară privind schimbarea numelui;
  • menționează în cerere numele sub care ai lucrat în fiecare țară.

3. Nu răspunzi la solicitările suplimentare ale statelor

Fiecare stat îți poate cere informații suplimentare: acte lipsă, clarificări despre perioade, salarii, contracte. Dacă nu răspunzi în termen, dosarul se suspendă automat.

Cum eviți

Verifică periodic cutia poștală, emailul, contul bancar și notificările autorităților. Unele scrisori vin doar pe hârtie, nu și digital.

4. Nu ai acte din străinătate și nu încerci să le obții

Deși statele pot verifica în arhive, procedura durează mai mult dacă nu ai niciun document. De multe ori, un singur fluturaș de salariu poate grăbi dosarul cu luni de zile.

Cum eviți

  • scrie fostului angajator sau firmei de payroll;
  • solicită duplicatul de la autoritățile fiscale din acel stat;
  • folosește extrase bancare ca dovadă secundară.

5. Completezi greșit durata perioadelor de activitate

Mulți completează doar „ani întregi”, de exemplu: 2010–2012, când de fapt au lucrat doar 14 luni. Statele pot respinge informația dacă nu este exactă.

Cum eviți

Notează perioadele exacte: lună și an. În procedura comunitară, exactitatea este crucială.

6. Nu păstrezi copii după toate actele depuse

Este o greșeală periculoasă. Dacă dosarul se pierde sau un stat solicită informații din nou, trebuie să ai toate documentele la îndemână.

Cum eviți

Creează un dosar fizic și unul digital. Folosește o aplicație de scanare și salvează documentele în cloud.

7. Nu pregătești în avans conturile bancare pentru plăți internaționale

Unele state plătesc doar în conturi IBAN validați, altele doar în conturi locale. Dacă nu ai contul potrivit, plata se întoarce și procedura se blochează.

Cum eviți

  • deschide un cont IBAN internațional (Revolut, Wise, ING etc.);
  • verifică dacă statul respectiv plătește în conturi non-reședință;
  • anunță orice schimbare a contului imediat.

8. Ignori vârstele diferite de pensionare din fiecare stat

Este un mit comun că „mă pensionez și primesc totul odată”. În realitate, fiecare stat are vârsta lui de pensionare, iar unele pot fi mai mari decât în România.

Cum eviți

Verifică vârsta de pensionare pentru fiecare țară. Poți primi pensia românească acum și pensia din Germania sau Italia peste 2–5 ani.

9. Greșeli în completarea datelor de contact

Dosare întregi rămân blocate pentru că scrisoarea nu ajunge la solicitant. O adresă defectuoasă poate amâna plata cu luni.

Cum eviți

  • verifică de două ori adresa completă;
  • adaugă cod poștal corect;
  • actualizează adresa dacă te muți.

10. Te bazezi doar pe informații din grupuri de Facebook

Sunt utile, dar deseori incomplete sau eronate. Fiecare caz este diferit, iar legislația se schimbă anual.

Cum eviți

Verifică informațiile cu surse oficiale sau cere sprijinul unui expert care cunoaște legislația mai multor state.

11. Nu păstrezi dovezi pentru perioadele în care ai lucrat „cu firme intermediare”

În special în Germania, Olanda și Austria, mulți români au lucrat prin firme care nu mai există. Fără dovezi, instituțiile au dificultăți mari în confirmarea perioadelor.

Cum eviți

Păstrează orice dovadă: fluturași, extrase de cont, contracte, emailuri, adeverințe de la firme românești care te-au trimis la muncă.

12. Nu depui cererea în statul unde locuiești

Aceasta este o greșeală majoră. Mulți români cred că trebuie să depună cererea în România, chiar dacă locuiesc în Italia, Spania sau Germania.

Regula este clară: depui cererea în statul unde ai domiciliul la momentul pensionării.

Cum eviți

Verifică unde ai domiciliul oficial și depune cererea acolo. Statul coordonator va contacta automat celelalte țări.

Concluzie: majoritatea problemelor pot fi evitate dacă pregătești documentele din timp și înțelegi exact cum circulă informațiile între state. Pensia comunitară este un drept puternic, dar procedura necesită atenție.

Întrebări și răspunsuri esențiale despre pensia comunitară (FAQ complet)

Mai jos găsești cele mai importante întrebări pe care le primesc românii care au lucrat în două sau mai multe țări din UE și UK. Răspunsurile sunt clare, actualizate și bazate pe regulile europene de coordonare a sistemelor de securitate socială.

1. Există o singură „pensie comunitară” pentru toți anii lucrați?

Nu. Nu există o pensie unică europeană. Fiecare stat îți va plăti partea lui de pensie, proporțional cu anii lucrați acolo.

2. Cine calculează pensia dacă am lucrat în mai multe țări?

Fiecare stat îți calculează și plătește partea lui. Statul în care depui cererea devine „stat coordonator”, dar nu calculează pentru alte țări.

3. Trebuie să depun cererea în România chiar dacă locuiesc în străinătate?

Nu. Depui cererea în statul în care locuiești la momentul pensionării. Acesta contactează celelalte țări.

4. Ce se întâmplă dacă am lucrat doar 1–2 ani într-o țară?

Acei ani pot să nu îți ofere o pensie separată, dar contează foarte mult la totalizarea stagiului minim în alte țări.

5. De ce unele țări plătesc lunar și altele trimestrial?

Pentru că fiecare stat are propriile reguli interne. De exemplu, Germania plătește trimestrial, Italia lunar.

6. Pensia din străinătate vine în România?

Da. Poți primi pensii străine în România, în cont bancar. Banca face automat conversia valutară.

7. Ce se întâmplă dacă mă mut după ce am depus cererea?

Trebuie să anunți imediat instituția care procesează cererea; altfel, corespondența se poate pierde și dosarul se blochează.

8. Pot primi pensia românească mai devreme decât pensia din străinătate?

Da. Fiecare stat are vârsta lui. Poți primi pensia românească la 65 de ani, iar pensia italiană sau germană mai târziu.

9. Pot primi pensie din trei sau patru țări?

Da. Dacă ai contribuit legal în toate, fiecare stat îți va plăti partea lui.

10. Pot primi pensia UK dacă am lucrat doar 3 ani?

Da, dacă totalizarea cu România duce la minimum 10 ani necesari pentru eligibilitate. UK plătește strict cei 3 ani lucrați acolo.

11. Ce acte sunt absolut obligatorii?

Act de identitate, acte de stare civilă, documente de vechime, coduri fiscale / NINo și orice dovadă a perioadelor de muncă în străinătate.

12. Ce fac dacă angajatorul străin nu îmi mai poate da documente?

Autoritățile fiscale și casele de pensii din acea țară pot verifica arhivele. Orice dovadă secundară accelerează procesul (extrase bancare, fluturași).

13. Pot depune cererea online?

Depinde de stat. România încă nu permite complet online pentru pensia comunitară; alte state (ex. UK, Germania) au formulare digitale.

14. Contează dacă am lucrat cu pauze între perioade?

Nu. Perioadele se recunosc separat și se adună, indiferent cât de fragmentată este munca ta.

15. Dacă am avut perioade „la negru”, contează?

Nu. Doar perioadele cu contribuții oficiale pot fi recunoscute.

16. Cât durează, în medie, procesarea?

6–12 luni pentru două țări, 12–24 luni când sunt implicate trei sau mai multe state.

17. De ce poate dura atât?

Pentru că statele comunică între ele prin sisteme oficiale, nu prin email. Fiecare verifică arhive, angajatori și baze fiscale.

18. Ce fac dacă un stat nu răspunde?

Poți solicita statului coordonator să trimită o reamintire. În unele țări poți cere audiență sau intervenția unui avocat.

19. Pot cere pensia retroactiv?

Da, dar doar pentru o perioadă limitată (de obicei 3–12 luni), în funcție de legislația statului.

20. Dacă am locuit în UK înainte de aderarea României, contează?

Da, dar perioadele de dinainte de 2007 sunt tratate diferit. UK decide dacă le recunoaște pentru eligibilitate, nu pentru calcul.

21. Pot primi pensia comunitară dacă nu am toate actele?

Da, dar procesul poate dura mai mult. Statul străin este obligat să caute informațiile, dar lipsa dovezilor întârzie dosarul.

22. Ce înseamnă „totalizarea stagiilor”?

Înseamnă adunarea tuturor perioadelor de muncă din țările UE și UK, pentru a vedea dacă îndeplinești condițiile minime din fiecare stat.

23. Ce este pensia pro-rata?

Este pensia comunitară: statul calculează o pensie teoretică pentru totalul anilor și apoi plătește doar proporția care îi revine.

24. Ce se întâmplă dacă un stat îmi respinge cererea?

Doar acel stat îți poate respinge partea lui. Celelalte state continuă procesarea. Poți depune contestație.

25. Pensia comunitară este un „bonus” sau un drept?

Este un drept garantat prin contribuțiile tale și protejat prin regulamentele europene. Nu este un favor și nu se poate pierde dacă ai contribuit legal.

Acest FAQ acoperă cele mai comune întrebări, dar fiecare situație are particularitățile ei. Dacă ai o situație specifică, îmi poți scrie oricând și te ajut cu o analiză personalizată.

7. Întrebări frecvente despre pensia comunitară

Pot primi pensie din două sau mai multe țări?

Da. Dacă ai lucrat legal în mai multe state și ai îndeplinit condițiile minime de asigurare, fiecare stat îți va calcula și plăti partea lui de pensie. În practică, vei primi mai multe pensii, de obicei în același cont bancar.

Ce se întâmplă dacă am lucrat doar 1–2 ani într-o țară?

Perioadele scurte pot fi totuși utile pentru a atinge stagiul minim de cotizare atunci când se adună toate țările. Chiar dacă acea țară nu îți plătește pensie separată, anii pot conta la calculul dreptului de pensie în alt stat.

Unde depun cererea dacă acum locuiesc în alt stat decât România?

De regulă, depui cererea în țara în care ai domiciliul la momentul pensionării. Autoritatea de acolo va contacta România și celelalte state în care ai lucrat și va coordona schimbul de informații.

Procedura pentru UK este diferită după Brexit?

După Brexit, UK nu mai face parte din UE, dar există acorduri speciale care continuă să protejeze drepturile persoanelor care au lucrat în Regatul Unit și în statele membre. Procedura poate fi puțin mai lentă, dar principiul de bază – fiecare stat plătește partea lui – rămâne valabil.

După Brexit, UK nu mai este membru UE, dar există acorduri speciale care asigurătotalizarea stagiilor lucrate în România și UK. Procedura este similară cu cea europeană, dar uneori poate dura mai mult.

Concluzie: pensia comunitară nu este un „bonus”, ci dreptul tău

Dacă ai muncit cinstit, cu acte, în mai multe țări, ai dreptul ca toți anii tăi să fie luați în calcul. Nu este un favor, ci rezultatul contribuțiilor plătite. Cheia este să îți pregătești bine documentele și să fii pregătit pentru un proces administrativ care poate dura, dar care merită.

Dacă locuiești în România, poți primi în continuare pensie din toate țările în care ai contribuit. Plățile sunt trimise direct în contul tău bancar, în moneda statului care plătește pensia.

8. Ghid pe țări: cum se calculează și cum se plătește pensia în România, Italia, Spania, Germania și UK

Românii care au lucrat în străinătate se confruntă cu întrebări specifice fiecărei țări. Fiecare stat are regulile lui — vârsta de pensionare, modul de calcul, formularele utilizate, modul în care se plătesc pensiile în România și timpul de soluționare.

Mai jos găsești un ghid clar pentru cele mai importante țări unde au lucrat românii:România, Italia, Spania, Germania și Regatul Unit.

8.1. România – cum procesează pensia comunitară

România este adesea stat coordonator, deoarece mulți români se întorc în țară înainte de pensionare. Casa Teritorială de Pensii are obligația de a comunica cu toate statele în care ai lucrat.

Reguli importante:

  • vârsta standard: 65 ani bărbați, aproximativ 63 ani femei;
  • stagiul minim: 15 ani (inclusiv prin totalizare);
  • metoda de calcul: punctaj anual × valoarea punctului de referință (VPR);
  • România aplică formula pro-rata pentru perioada internațională.

Documente specifice cerute în România:

  • act de identitate;
  • carnet de muncă / adeverințe de vechime;
  • dovada contribuțiilor din străinătate (dacă există);
  • coduri fiscale din străinătate (NINo, codice fiscale etc.).

Durata medie de soluționare:

6–12 luni când sunt implicate 1–2 țări; peste 12 luni când sunt 3+ țări.

Plata pensiei:

Pensia românească se plătește în lei, în cont bancar românesc sau prin poștă.

8.2. Italia – INPS și sistemul mixt de pensii

Italia este statul unde s-au stabilit cei mai mulți români după 2007. INPS (Istituto Nazionale della Previdenza Sociale) gestionează pensiile.

Modul de calcul în Italia:

  • sistem contributiv → pentru perioade recente;
  • sistem retributiv → pentru perioadele vechi (înainte de reforme);
  • mulți români au pensie mixtă, combinată.

Vârsta de pensionare:

aprox. 67 de ani, ajustată periodic în funcție de speranța de viață.

Totalizarea cu România:

Italia calculează pensia teoretică pentru totalul anilor și apoi plătește doar partea corespunzătoare anilor lucrați în Italia → pro-rata INPS.

Durata medie pentru răspuns:

6–12 luni. Dacă lipsesc acte, poate ajunge la 18 luni.

Plata pensiei în România:

Italia plătește în euro, lunar, direct în cont bancar românesc (IBAN).

8.3. Spania – Seguridad Social și pensia contributivă

Spania are un sistem bine structurat, cu un portal digital foarte avansat. Mulți români au lucrat în agricultură, construcții sau servicii.

Modul de calcul:

  • Spania folosește baza de cotizare (base de cotización);
  • pensia se calculează în funcție de media salariilor pe un număr mare de ani;
  • apoi se aplică procentul corespunzător anilor lucrați în Spania.

Vârsta de pensionare:

aprox. 66 ani, în creștere graduală.

Particularități:

  • recunoaște perioadele lucrate chiar dacă ai avut contracte scurte;
  • permite verificarea contribuțiilor online (via certificat digital);
  • are termene rapide pentru răspuns.

Durată medie pentru răspuns:

3–8 luni (Spania răspunde printre cele mai rapid).

Plata pensiei în România:

De obicei lunar, în euro, direct în cont bancar.

8.4. Germania – Deutsche Rentenversicherung

Germania are un sistem riguros, extrem de exact, bazat pe puncte („Entgeltpunkte”). Românii au lucrat preponderent în industrie, logistică, construcții și îngrijire.

Modul de calcul:

  • fiecare an lucrat generează „puncte de pensie”;
  • punctele se înmulțesc cu valoarea anuală a punctului german;
  • apoi se aplică proporția pentru pensia comunitară → ani Germania / ani total.

Vârsta de pensionare:

67 de ani (cu mici excepții).

Particularități:

  • plățile se fac trimestrial, nu lunar;
  • Germania solicită adesea documente suplimentare (adeverințe de muncă, Schulbescheinigung, etc.);
  • statul verifică extrem de riguros perioadele lucrate.

Durată medie pentru răspuns:

8–14 luni, uneori mai mult.

Plata în România:

Trimestrial, în euro, în cont bancar.

8.5. Regatul Unit – New State Pension după Brexit

UK are un sistem diferit față de UE, dar prin Acordul de Retragere după Brexit, românii au în continuare dreptul la totalizarea perioadelor lucrate în România și UE.

Modul de calcul:

  • pensia se acordă pentru max. 35 ani de contribuții;
  • pentru fiecare an lucrat primești 1/35 din pensia completă;
  • UK NU aplică pro-rata pentru calculul sumei, doar pentru eligibilitate.

Eligibilitate:

Minim 10 ani de contribuții (prin totalizare România + alte țări).

Vârsta de pensionare:

66 ani (în creștere spre 67).

Plata pensiei în România:

Se plătește lunar, în lire, în cont IBAN românesc (conversia o face banca).

Durată medie pentru răspuns:

3–6 luni (UK răspunde foarte repede).

Aceste ghiduri te ajută să înțelegi exact ce să te aștepți de la fiecare țară în parte. Procedura este diferită, dar principiul este același: fiecare stat îți plătește partea sa pentru anii lucrați acolo.

9. Calculator explicat – cum îți estimezi singur pensia comunitară

Mulți români întreabă: „Cât voi primi pensie dacă am lucrat în două sau trei țări?”Răspunsul exact vine doar de la fiecare stat în parte, dar poți face o estimare destul de apropiată dacă înțelegi cum funcționează regulile de calcul.

Această secțiune îți arată, în pași simpli și fără formule complicate, cum să îți estimezi singur pensia comunitară — atât partea din România, cât și partea din Italia, Spania, Germania sau UK.

9.1. Pașii principali ca să îți estimezi pensia comunitară

  1. Adună toți anii lucrați în România + străinătate. (Aceștia se numesc ani totalizați.)
  2. Identifică anii lucrați în fiecare stat separat. Fiecare țară plătește doar partea ei.
  3. Calculează pensia teoretică pe care fiecare stat ar fi plătit-o dacă ai fi lucrat toată viața acolo.
  4. Aplică procentul pro-rata: ani lucrați în statul respectiv ÷ ani totalizați.
  5. Adună pensiile — obții suma totală estimată.

Procedura este aceeași pentru toate țările UE + UK, chiar dacă metodele interne diferă.

9.2. Exemplu complet: România + Italia

Presupunem situația reală a multor români: 20 ani România + 10 ani Italia. Total = 30 ani lucrați în două țări.

Pasul 1: Pensia teoretică România

Se calculează o pensie ca și cum ai fi lucrat 30 de ani în România. Exemplu (orientativ): pensia teoretică pentru 30 ani = 3.000 lei.

Pasul 2: Aplicăm pro-rata

România plătește doar partea aferentă celor 20 ani din 30:

20 ÷ 30 × 3.000 lei = 2.000 lei

Pasul 3: Pensia teoretică Italia

Italia calculează ca și cum ai fi lucrat 30 de ani acolo. Exemplu orientativ: pensia teoretică = 1.200 €.

Pasul 4: Aplicăm pro-rata italiană

Italia plătește partea ei pentru 10 ani din 30:

10 ÷ 30 × 1.200 € = 400 €

Total estimat

România: 2.000 lei + Italia: 400 €

Fiecare stat îți plătește separat, lunar.

9.3. Exemplu: România + UK

Presupunem: 15 ani România + 5 ani UK. Total = 20 ani.

Cum calculează UK?

  • nu folosește pro-rata pentru calcul;
  • pensia completă UK = 35 ani;
  • plătește doar anii efectiv contribuiți în UK.

Pensie estimată UK = 5/35 × pensia completă UK

Cu pensia completă de aprox. £221/săptămână în 2025:

5/35 × 221 £ ≈ 31 £/săptămână(≈ 124 £/lună)

România:

România calculează pensie teoretică pentru 20 ani → aplică pro-rata pentru 15 ani.

Dacă pensia teoretică pentru 20 ani ar fi 2.000 lei:

15 ÷ 20 × 2.000 = 1.500 lei

Total estimat: 1.500 lei + 124 £

9.4. Exemplu: România + Spania + Germania

Unul dintre cele mai întâlnite scenarii astăzi:10 ani România + 5 ani Spania + 5 ani Germania.

Total ani = 20.

România:

Pensie teoretică pentru 20 ani → să zicem 2.000 lei. Pro-rata România = 10/20 × 2.000 = 1.000 lei.

Spania:

Pensie teoretică pentru 20 ani, să zicem 900 €. Pro-rata = 5/20 × 900 = 225 €.

Germania:

Pensie teoretică pentru 20 ani, să spunem 1.000 €. Pro-rata = 5/20 × 1.000 = 250 €.

Total estimat: 1.000 lei + 225 € + 250 €

Toate se plătesc separat, în contul tău bancar.

9.5. Sfaturi practice ca să îți estimezi cât mai corect pensia

  • Strânge toate documentele de la angajatori (contracte, fluturași, adeverințe).
  • Verifică online contribuțiile acolo unde este posibil (Italia, Spania, Germania).
  • Ține cont că unele țări plătesc trimestrial, nu lunar.
  • Folosește rate de conversie moderate (ex.: 1 € = 5 lei).

Estimarea nu va fi niciodată exactă 100%, dar de obicei este foarte apropiată de suma reală comunicată de fiecare stat.

Concluzie

Calcularea pensiei comunitare pare dificilă, dar devine simplă dacă înțelegi regula de bază:fiecare stat îți calculează o pensie teoretică și apoi plătește procentual partea corespunzătoare anilor lucrați acolo.

Estimarea de acasă nu va înlocui calculele oficiale, dar îți oferă o imagine realistă asupra venitului tău la pensionare.

Ai nevoie de ajutor în situația ta specifică?

Îmi poți trimite situația ta pe email și te ajut cu un răspuns ghid personalizat.

Scrie-mi cazul tău →

Răspunsurile sunt orientative și nu înlocuiesc comunicările oficiale ale Casei de Pensii.